Un mic personaj mi-a devenit lectie de viata! Acum ceva timp eram la serviciu si in pet au intrat 3 copii, imbracati saracacios, galagiosi si dornici sa puna mana pe tot ce le vedeau ochisorii! Colega mea m-a pus sa ii dau afara, „sa nu fure ceva”. Eu insa m-am apropiat de ei, banuiam ca sunt de la o casa de copii, sau ceva de genul; s-au strans in jurul meu si mi-au pus o mie de intrebari, erau atat de dornici sa primeasca afectiune incat pupau cateii prin gard, iar unul din ei incerca sa mangaie pestii din acvariu! Am stat mult cu ei si i-am intrebat cum au venit, daca sunt cu parintii… si atunci cel mai mic dintre ei (in jur de 7 ani) mi-a explicat foarte serios ca sunt de la un centru de plasament si au bilet de voie, aratand spre buzunarele lui minuscule. La plecare, tot el, cel mai mic, cu un zambet… de la trist pana la strengar… mi-a multumit ca am fost buna cu ei si a scos din buzunar o bomboana pe care mi-a pus-o in mana! Nu am vrut sa o iau dar nu a fost chip sa i-o dau inapoi! Cat de putin avea… aproape nimic… si a fost capabil sa imparta si asta!
din pacate din ce am vazut si auzit pana acum cei saraci, sunt mult mai saritori,uniti,stiu sa imparta decat cei carora le dau banii afara din casa si care sunt caracterizati de egoism si lacomie.
da, cam asa stau lucrurile din pacate!!